Извините, этот техт доступен только в “Română”. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Intrăm într-un an electoral în care Dodon încearcă să impună moldovenismul lui de grotă, cu filme, realizate după scenarii scrise de apologeții secesionismului, să introducă istoria Moldovei în școli, etc.
Strategia lui Dodon e clară. El vrea ca noi să nu ne unim niciodată, iar R.Moldova să devină un Kaliningrad – al lui Putin la Marea Neagră.
Evident, nu îi vom permite să ne facă neamul de râs și vom combate propaganda sa, declanșată cu scopul de a bloca marcarea onorabilă a Centenarului Unirii în R.Moldova.
Din aceste rațiuni și din respect pentru înaintași, țin să vă informez că pe 20 ianuarie 1527, Petru IV-lea Rareş urcă pentru prima dată pe tronul Moldovei având un vis măreț - să unească pământurile românești.
Înainte de Mihai Viteazul, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, care semăna ”priceput” în războaie ca tatăl său, cum ne spun cronicarii, a încercat să unească Moldova cu Transilvania.
Un contemporan al epocii, Anton Verancsics a consemnat intențiile lui Petru Rareș: ”Soliman s-a temut ca nu cumva, când ar încerca el să ocupe Transilvania sau țara Românească sau Moldova, toate aceste țări să se unească și să se apere împreună”, lucru care s-a întâmplat la 1600. Petru Rareș era conștient de importanța strategică a celor trei Țări Românești, conform documentelor Hurmuzaki: vor veni Majestățile lor să întreprindă o expediție generală împotriva turcilor, să trimită 15.000 oameni, la care eu voi adăuga din țara mea vreo 45.000 de oameni aleși, 20.000 ai Transilvaniei și 25.000 ai Țării Românești”.
Noi, românii basarabeni , trebuie, deci, să preluăm acest exemplu și să-l perpetuăm.
Citesc cu mult respect lista localităților din R.Moldova care s-au înrudit din inițiativa primarului de Chișinău, Dorin Chirtoacă și a ex-premierului Cioloș în anul trecut.
Centenarul Unirii trebuie să constituie, desigur, un bun prilej de a consolida această apropiere firească dintre frați cu atât mai mult, cu cât avem un legislativ care nu a adoptat și nici nu are de gând să discute barem legea securității cibernetice, ce ne-ar pune la adăpost de agresivitatea mediatică a lui Dodon , omulețul verde al lui Putin.
Nu avem niciun un document al Parlamentului sau Guvernului, din care ar rezulta că ei acceptă Centenarul Unirii ca pe o modalitate sigură de intra în UE, reîntregind țara. Inițiativa liberalilor, fiind pusă la vot în parlament, a fost respinsă.
Cu toate acestea, avem nevoie de o nouă strategie națională de apărare în care ar fi stipulat că obiectivul R.Moldova , fie și pe termen lung, este, deopotrivă cu integrarea în UE și admiterea în NATO.
După mine, obligația clasei politice constă în a spune deschis oamenilor că Dodon reprezintă un pericol național și că urmează să traversăm o perioadă grea pe care o putem depăși cu succes doar uniți fiind.
E timpul să le cerem politicienilor să nu se mai joace de-a țara și să conștientizeze că UE, având-o membră pe țara noastră România este un superstat, în care copii noștri vor avea un viitor sigur.
In studiile internaționale despre Europa de Sud Est cele două state românești sunt definite ca state de pe prima linie a frontului. (în engleză - "frontline state"). Nu trebuie să ne facem iluzii că nu știm ce înseamnă aceasta, având armata 14-e rusă de ocupație pe teritoriul nostru. Daca, Doamne ferește, începe războiul cu Rusia, ea va utiliza arsenal său din depozitele armatei 14-e, iar Dodon, fiind la putere va declara război României.
Cui nu-i este clar lucrul acesta pe care încă în 20 ianuarie 1527 îl știa Petru Rareș, urcând pe tronul Moldovei cu visul de a reîntregi pământurile Daciei străbune?