Românii din Republica Moldova mai au de trecut un hop în calea lor. Vorbim despre alegerile parlamentare din România, care s-au desfășurat duminică, 11 decembrie. Dacă e să privim rezultatele, partidele de stânga au ieșit învingătoare, care în programul lor electoral nu au amintit nimic despre relația cu Republica Moldova, ori despre unirea celor două principate românești. Ca și în cazul alegerilor prezidențiale din stânga Prutului, politicienii de dreapta au avut parte de o baie de gheață, care le-au arătat părțile vulnerabile și unde le sunt neajunsurile în activitatea lor. Dar cei mai dezamăgiți sunt totuși alegătorii care se întreabă ce va fi mai departe.
Cu siguranță aceeași întrebare ne-o punem și noi. Electoratul românesc din Republica Moldova, care în urma votului de duminică am avut speranța că hotarul de pe Prut va fi dat jos, iar capitala se va muta la București. Se va întâmpla sau nu acest lucru, vom trăi și vom vedea. Dar unica noastră salvare rămâne a fi sprijinul acordat de frații noștri pentru prosperarea, dar și dezvoltarea Republicii Moldova. Dacă e să privim un pic în trecutul apropiat, țara mamă a oferit ajutoare de milioane de lei și ba chiar a făcut lobby în Parlamentul European, numai pentru ca Republica Moldova să se asocieze cu Uniunea Europeană, iar cetățenii de aici să poată călători fără vize în spațiul comunitar. Sprijinul oferit pentru construcția locuințelor de la Cotul Morii, în urma inundațiilor devastatoare din anul 2010, sau construcția și reparația grădinițelor pentru copii. Oferirea mijloacelor de transport pentru școli sau împrumuturile și granturile oferite pentru dezvoltarea socială. Sunt doar câteva din proiectele de rezonanță oferite pentru noi, toate acestea grație președintelui interimar de la acea vreme, liderul PL Mihai Ghimpu. Acesta a depus eforturi enorme numai ca aceste beneficii să ajungă la cetățenii Republicii Moldova.
Promovarea în mod deschis a mesajului unirii de către Partidul Liberal și candidatul nostru la funcția de președinte, Mihai Ghimpu a ajuns la cele mai înalte niveluri. Iar la București, mulți politicieni au început să se reorienteze în afirmațiile pe care le fac, sau în deciziile pe care le întreprind. Cel mai răsunător caz a fost schimbarea atitudinii pentru președintele României, Klaus Iohannis, care a dat de înțeles că tema reunificării celor două sate românești trebuie făcută numai printr-un program de țară. Iar acest subiect va fi inclus și în cadrul strategiei din Consiliului Suprem de Securitate și vor fi puse în discuție până la sfârșitul anului curent.
Sperăm că Bucureștiul nu va uita nici de acum încolo de frații de peste Prut, iar la greu ne va întinde o mână de ajutor. Dar principala miză a viitoarei componențe a Guvernului, Senatului dar și Camerei Deputaților de la București cred că ar trebui să fie cea de a crea un program de țară pe termen scurt și mediu, pentru că în 2018 să fie înfăptuită Unirea Republicii Moldova cu România. Indiferent că la guvernare au ajuns partidele de dreapta sau cele de stânga.