Am văzut ieri câteva zeci de persoane care s-au adunat în fața monumentului lui Stefan cel Mare și Sfânt pentru a-și manifesta solidaritatea cu protestatarii de la București. Între timp, citisem explicațiile lui V.Năstase care a declarat că nu avea cum să îndemne la repetarea violențelor de la București în PMAN pe 26 august. Vorba e că postarea acestuia pe contul său de FB a fost efectuată mult mai înainte de a începe altercațiile dintre jandarmi și protestatari.
Deci, mitingul din 26 august, urmat de unul Centenar, pe 1 septembrie, trebuie să fie pașnic, întocmai ca și alte manifestări de acest gen cărora marile publicații internaționale le-au rezervat tradițional deja rubrica Proteste.
Dodon care s-a dus pe muntele Athos încă nu a început a rânji, dar protestul din 26 august despre el trebuie să fie, deoarece el a promulgat pachetul de legi cu privire la amnistia fiscală, demonstrând clar că este antieuropean convins. De fapt, el trebuie demis pentru faptul că-și permite mereu să atace organismele internaționale așa ca FMI, ca UE, ca ONU care sprijină vrerea noastră de Libertate.
Noi știm cu toții ce vor și ce cer Maia și Andrei. Știm ce vor cei din pretinsul front de rezistență care nu adună mai mult de 1000 de oameni la manifestările lor, iar Shor le trage clapa ca unor novici ai luptei politice.
De ce se întâmplă toate acestea? Toate ni se întâmplă din cauza faptului că Năstase și Sandu se opun ideii de promovare a Unirii ca stație terminus pentru neamul nostru românesc. Credeam că echipa lui V.Năstase care s-a deplasat la București va formula această revendicare. Nu a fost să fie.
Ei vin iarăși cu niște slogane neclare, uitând că deja Dodon, fostul lor aliat de proteste și colector de semnături pentru alegerea directă a președintelui de care a beneficiat din plin, este principalul pericol pentru R.M.
Președintele PL, Mihai Ghimpu a spus la începutul anului curent că dacă Plahotniuc declară că susține Unirea, îi iartă toate păcatele.
Are dreptate. Dacă Plahotniuc susține cererea de demitere a lui Dodon, formulată de către liberali, acceptă să semnăm un acord Snagov doi pentru Basarabia al partidelor de orientare europeană, acord ce ar avea ca finalitate imediată Unirea, modifică articolul 13 din Constituție concomitent cu legiferarea vectorului strategic european de dezvoltare, dacă îi eliberează pe toți deținuții politici, putem iniția negocieri pe termen scurt pentru a depăși profunda criză politică ce a cuprins cele două state românești.
Noi trebuie să înțelegem că principalul pericol pentru noi acum îl reprezintă filorusul Dodon. Dacă Plahotniuc este cu adevărat pro-european și pro-american, dacă se pronunță pentru aderarea R.M. la Intermarium în toamna curentă trebuie să fim gata să-l iertăm.
Totodată, nu vom uita că și Mircea Snegur s-a iertat cu Roșca Iurie.Ca mai apoi acesta să-l trădeze. Vom invita la negocierile privind un Snagov 2 basarabean reprezentanții formațiunilor politice-surori de la București. Ei vor fi garanții acestui acord.

P.S.: Anexez un post scriptum cu declarația de la Snagov care trebuie să ne aducă aminte că în perioada ianuarie – iunie 2019 România va fi președintele Consiliului UE, fapt ce se poate solda în mod cert cu acceptarea depunerii de către R.M. a cererii de aderare la UE care este inimaginabilă fără un asemene document-cadrul al partidelor pro-europene și unioniste din R.M.

DECLARAŢIA DE LA SNAGOV
Întruniţi astăzi, 21 iunie 1995, la Snagov, semnatarii prezentei Declaraţii constată că „Strategia naţională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană” elaborată de Comisia special constituită în acest scop, din reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, ai Guvernului, ai cercurilor academice, ai societăţii civile exprimă orientarea fermă a României de a-şi axa dezvoltarea pe promovarea atributelor unei societăţi democratice – statul de drept, pluralismul politic, separarea puterilor, alegeri libere, respectarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, crearea unei economii de piaţă eficiente şi durabile, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, instituţiile şi politicile Uniunii Europene**.
Obiectivul strategic naţional al aderării României la Uniunea Europeană constituie un punct nodal al solidarităţilor şi convergenţelor forţelor politice şi sociale ale ţării, reprezentând o şansă istorică de a promova idealurile şi interesele fundamentale ale poporului român, identitatea şi tradiţiile sale, într-o largă deschidere internaţională, posibilitatea ca prin eforturi proprii, susţinute de o amplă cooperare, să poată fi atenuate şi eliminate în timp decalajele faţă de ţările avansate, să se realizeze modernizarea României, în pas cu exigenţele tranziţiei la societatea informatică şi crearea, pe această bază, a condiţiilor pentru ridicarea nivelului de trai şi a calităţii vieţii tuturor cetăţenilor României.
Semnatarii susţin concluzia Comisiei conform căreia, prin eforturi perseverente, există premise ca la orizontul anului 2000, alături de alte ţări asociate, România să dispună de capacitatea de a îndeplini condiţiile esenţiale de aderare.
Semnatarii Declaraţiei apreciază spiritul în care a avut loc elaborarea strategiei şi a lucrărilor de fundamentare a acesteia, confruntarea pe deplin liberă de opinii, într-un climat de dezbateri constructive, de înaltă rigoare ştiinţifică, ceea ce a permis ca prin dialog să fie cultivată convingerea că renaşterea României, redresarea ei generală se decid acum.
Acest spirit se cere a fi promovat în continuare, în vederea instaurării unui climat de realism politic, de solidaritate activă, care să orienteze confruntarea de opinii în sens constructiv, în slujba interesului naţional, a destinului României în lumea contemporană.
Preşedintele României, Ion Iliescu; Prim-ministru Nicolae Văcăroiu, Preşedintele Senatului, Oliviu Gherman; Preşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase; Partidul Democraţiei Sociale din România – Oliviu Gherman, Adrian Năstase; Partidul Democrat (FSN) – Petre Roman; Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat – Gabriel Ţepelea; Partidul Unităţii Naţionale Române – Gheorghe Funar; Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – Bela Marko; Partidul România Mare – Corneliu Vadim Tudor; Partidul Alianţei Civice – Nicolae Manolescu; Partidul Social Democrat Român – Sergiu Cunescu; Partidul Liberal ’93 – Horia Rusu; Partidul Democrat Agrar din România – Victor Surdu; Partidul Naţional Liberal-Convenţia Democratică – Nicolae Cerveni; Partidul Ecologist Român – Otto Weber; Preşedintele Comisiei pentru Elaborarea Strategiei Naţionale de Pregătire a Aderării României la Uniunea Europeană, Tudorel Postolache.