Recenta întrevedere a Președintelui Nicolae Timofti cu Președintele Klaus Iohannis ne dă un nou prilej de a evalua cine sunt prietenii și partenerii strategici ai țării noastre și cine și ce face concret pentru a contribui la dezvoltarea și prosperarea Republicii Moldova.
Relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă
Relațiile tensionate dintre Republica Moldova și Rusia sunt cauzate de faptul că Transnistria, o regiune separatistă din Moldova independentă, a fost și este susținută de către Rusia în tendințele sale secesioniste. Potrivit unor analiștii, Transnistria este o creație rusă cu scopul de a evita unirea Republicii Moldova cu România în anii 1990.
În martie 2006, în timpul guvernării comuniste în Moldova, Rusia a instituit un embargou asupra vinurilor din Republica Moldova. Deși acesta oficial nu a fost niciodată ridicat, treptat, unele companii redobândeau dreptul de a exporta produse viti-vinicole în Rusia.
În septembrie 2013, Rusia a reintrodus embargoul total asupra vinurilor din Republica Moldova, care continuă până în prezent. De asemenea, începând cu toamna anului 2013, mii de muncitori moldoveni au fost deportați de către Serviciul Federal de Migrație din Rusia, doar în primele câteva săptămâni din septembrie fiind deportați circa 3.500 de cetățeni ai Republicii Moldova.
Începând cu 21 iulie 2014, Rusia a interzis toate livrările de fructe din Republica Moldova. Potrivit agenției Rosselhoznadzor, decizia se bazează pe numeroase cazuri de încălcări în livrarea produselor. La doar câteva zile, Rusia a mai interzis importurile de conserve de fructe și legume, dar și cele de carne procesată din Republica Moldova. Chișinăul a calificat acțiunile Moscovei drept o decizie politică, o palmă de răspuns pentru semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
În data de 31 iulie 2014, Prim-ministrul Rusiei, Dmitri Medvedev, a semnat o dispoziție prin care Rusia a introdus taxe vamale la importul a 20 de categorii de mărfuri din Moldova, făcând doar două excepții. Dispoziția a intrat în vigoare de la 1 septembrie.
În ianuarie 2015, Serviciul fitosanitar al Rusiei, Rosselhoznadzor, a distrus cu un buldozer un lot de peste 20 de tone de mere presupuse a fi moldovenești, care ar fi ajuns ilegal în Rusia având marcaje că ar fi din Chile.
În aprilie 2015 Rusia a fost obligată de CEDO să achite peste 40.000 de euro familiei lui Vadim Pisari în cazul omorârii acestuia.
Pe 28 august 2015 a expirat termenul în care Rusia trebuia să achite profesorilor, părinților și elevilor din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană despăgubiri în valoare de 1,2 milioane de euro, și aceasta nu a pus în aplicare decizia CEDO. Moscova a anunțat că își rezervă în mod oficial dreptul de a nu pune în aplicare deciziile CEDO, dacă acestea vin în contradicție cu Legea supremă a Federației Ruse.
Pe 2 septembrie 2015, autoritățile separatiste de la Tiraspol au organizat o paradă militară dedicată împlinirii a 25 de ani de la autoproclamarea independenței Transnistriei. La paradă, calificată drept una fără precedent, au participat peste 2.000 de militari și peste 120 de unități de tehnică de luptă, dar și atașat militar rus al Ambasadei Rusiei în Republica Moldova. Chișinăul a calificat acțiunea diplomaților ruși ca fiind „orientată spre subminarea principiilor recunoscute de comunitatea internațională de suveranitate, independență și integritate teritorială a Republicii Moldova”.
Am expus aceste fapte pentru că ele ilustrează cât se poate de bine atitudinea politicienilor Federației Ruse față de țara noastră, față de cetățenii moldoveni și față de idealurile noastre de independență economică și politică. Vă amintiți că Președintele Timofti a avut odată curajul să-l înfrunte public pe Putin la un summit CSI. Gândiți-vă acum, cum ar fi să ne apărăm interesele economice, teritoriale și politice într-un sistem al Uniunii Vamale în care Putin va avea rolul de țar? Ce cuvânt va avea de spus acolo Alexandru Lucașenko? Cât de cooperant ar putea fi Nursultan Nazarbaev în acest sens, mi se pare evident. Este suficient să ne amintim „ajutorul” dumnealui oferit Companiei petroliere „ASCOM Group” a lui Anatol Stati și impactul pe care l-a avut implicarea autorităților din Kazahstan pentru sute de angajați moldoveni ai companiei.
Relațiile Republicii Moldova cu UE și România
Pe de altă parte, Raportul cu privire la asistenţa oficială pentru dezvoltare, acordată Republicii Moldova în 2014, realizat de Cancelaria de Stat menționează că în dinamica ultimilor 5 ani volumul asistenţei oficiale pentru dezvoltare contractate are tendința de creștere. Pentru perioada de raportare 2014 acesta constituie 731,5 mln. Euro, în creștere cu circa 17 % faţă de nivelul anului 2013 (623,9 mln. euro şi 193 proiecte).
Uniunea Europeană rămâne în topul partenerilor de dezvoltare după volumul asistenţei contractate și demarate sub formă de granturi – circa 220 mln euro. Urmată de BEI și Guvernul Poloniei prin semnarea a două acorduri financiare cu un buget de 120 mln euro și respectiv 100 mln euro, fonduri integral alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol.
Volumul asistenţei externe valorificate/debursate pentru anul de raportare este de circa 452 mln euro, cu 33% mai mare faţă de anul 2013. Domeniile de valorificare a asistenței externe sunt în mare parte cele determinate de Strategia Națională de Dezvoltare și de angajamentele asumate în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana.
Trebuie să menționăm și aportul României la dezvoltarea Republicii Moldova și aici voi aduce alte statistici, pe care le cunoaște orice părinte care are copii la studii în România: pentru anul academic 2014 - 2015, Guvernul României a oferit 5000 de burse la studii pentru cetăţenii Republicii Moldova, iar în 2013- 5500 burse.
Potrivit unui studiu publicat de Fundația Soros, circa 450.000 de cetățeni moldoveni au depus, între 1991 și 2012, cereri pentru obținerea sau redobândirea cetățeniei române, peste 320.000 dintre acestea fiind soluționate pozitiv, iar alte aproximativ 125.000 de dosare urmând să fie rezolvate. Aici este important să amintim rolul lui Vladimir Voronin în deteriorarea relațiilor cu România și implicarea dlui Mihai Ghimpu în rezolvarea acestei probleme:
1. În cursul zilei de 8 aprilie 2009, președintele Vladimir Voronin, președinte în exercițiu după expirarea mandatului de șef al statului pe 7 aprilie, a reiterat acuzațiile că România s-ar fi aflat în spatele protestelor violente de la Chișinău, anunțând expulzarea ambasadorului român la Chișinău, Filip Teodorescu și reintroducerea sistemului de vize pentru cetățenii români. Vladimir Voronin sau serviciile secrete moldovenești și rusești nu au adus niciodată dovezi în sprijinul acestor acuzații grave, dar false. Într-un comunicat de presă, Ministerul Afacerilor Externe al României a respins categoric acuzațiile președintelui Vladimir Voronin privind presupusa implicare a României în acțiunile de protest, calificând declarațiile drept provocări. În același comunicat se menționa caracterul aberant al măsurilor unilaterale de introducere a sistemului de vize pentru cetățenii români dornici să intre în Republica Moldova.
2. Pe 9 aprilie 2009, Uniunea Europeană a cerut Republicii Moldova normalizarea relațiilor cu România.
3. Mihai Ghimpu, președintele interimar al Republicii Moldova, validat în această funcție de către Curtea Constituțională de la Chișinău, a anulat regimul de vize pentru România începând cu data de 18 septembrie 2009 prin decret prezidențial publicat în Monitorul Oficial.
Relațiile Republicii Moldova cu SUA
Statele Unite ale Americii au recunoscut independența Moldovei pe 25 decembrie 1991. Guvernul American a deschis o Ambasadă la Chișinău pe 13 martie 1992, iar Republica Moldova a deschis Ambasada sa la Washington în decembrie 1993.
De-a lungul anilor, ambele state au dezvoltat relații politice și economice puternice. Cea mai mare realizare s-a produs în anul 2010, când a fost semnat între părți acordul Millennium Challenge Corporation, în valoare de 262 de milioane de dolari pe un termen de 5 ani.
Relațiile diplomatice dintre state au contribuit la formarea unor legături strânse între cele două țări pe parcursul celor 20 de ani. Au fost efectuate o mulțime de vizite oficiale de lucru, dar și de prietenie. Cea mai importantă vizită din ultimii ani în Republica Moldova a fost vizita vice-președintelui Joe Biden în martie 2011.
Asistenţa financiară SUA pentru Republica Moldova
Potrivit datelor statistice prezentate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, din 1992, Statele Unite ale Americii au acordat Republicii Moldova asistenţă financiară în valoare de aproape 1,2 miliarde dolari SUA, inclusiv 20.66 milioane dolari SUA în anul fiscal 2014 oferite de Guvernul american prin intermediul programelor USAID, Departamentului de Stat, Departamentului Apărării.
În baza Programul Compact, semnat de Guvernul Republicii Moldova cu Corporația Provocările Mileniului (MCC) la 22 ianuarie 2010, ţara noastră a beneficiat de asistenţă financiară în valoare de 262 milioane dolari SUA, oferit pe parcursul unei perioadă de 5 ani, în scopul implementării proiectelor Tranziţia la o agricultură performantă şi Reabilitarea reţelei de drumuri. Gestionarea proiectelor investiţionale, financiare şi de asistenţă tehnică, obţinute pe linia Acordului Compact este asigurată de instituţia publică Fondul Provocările Mileniului Moldova.
Totodată, SUA oferă asistenţă tehnică şi financiară Republicii Moldova în baza Acordurilor bilaterale existente, precum ar fi Scrisoarea de Acord privitor la aplicarea legii între Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la 28 august 2001. În baza capitolului II al acestui Acord, Guvernul SUA oferă asistenţă financiară nerambursabilă Republicii Moldova pentru implementarea proiectelor conexe asigurării securităţii la frontieră, combaterii corupţiei, combaterii traficului de fiinţe umane şi alte scopuri, după caz.
În anul 2014, Statele Unite ale Americii au anunțat o creștere considerabilă a asistenței sale, care a fost majorată la 30.2 milioane SUA (comparativ cu 20.66 mln.), orientate spre creșterea productivității și competitivității produselor din Moldova și facilitarea accesului acestora pe pieţele din SUA şi UE.
Pe linia colaborării Ministerului Apărării al RM cu Departamentul de Stat SUA şi Departamentul Apărării, în 2014 au fost alocate fonduri în valoare de 750 mii dolari SUA prin intermediul programului Educaţie şi Instruire Militară Internaţională (IMET), 1.25 mln dolari SUA în cadrul Programului Finanţarea şi Comercializarea Militară Străină (FMF/FMS) şi 250 mii dolari SUA prin intermediul Fondului Iniţiativa de la Varşovia (WIF).
Circa 1000 de studenţi din Moldova au beneficiat de burse de mobilitate de scurtă sau lungă durată în Europa începând cu anul 2004, prin intermediul Programului Erasmus - programul Uniunii Europene pentru Educaţie, Formare, Tineret şi Sport.
Totodată, mai mult de 5000 de studenți moldoveni au beneficiat de servicii Work and Travel dintre care mai mult de 1000 nu s-au întors din Statele Unite, așa cum informa consulatul american.
În general, trebuie să remarc că tot mai mulți cetățeni moldoveni și în special tinerii și intelectualitatea își leagă speranțele de viață, trai și afaceri de România, Uniunea Europeană și SUA și mai puțin de Rusia sau Uniunea Vamală.
Și pentru mine personal este foarte clară motivația acestor oameni:
PIB-ul Uniunii Europene constituie 16 748 miliarde $,
PIB-ul SUA constituie circa 17 529 miliarde $,
PIB-ul UE și SUA – 34 277miliarde $,
PIB-ul Republicii Moldova – 17,7 miliarde $,
PIB-ul Federației Ruse – circa 2146 miliarde $,
PIB-ul Republicii Belarusi - 131,2 miliarde $,
PIB-ul Republicii Kazahstan – 265 miliarde $,
PIB-ul țărilor Uniunii Vamale – 2 542 miliarde $.
Ca să înțelegem rolul și potențialul Uniunii Vamale a lui Putin în sistemul economic mondial ar trebui să comparăm cifra de 2,5 trilioane $ cu cea de 34,2 trilioane $, care reprezintă suma PIB-ului UE cu cel al SUA.
Aceste cifre mă încredințează că vectorul politic al Republicii Moldova spre România și Uniunea Europeană cu suportul SUA, susținut de marea majoritate a tinerilor și intelectualilor țării noastre este unul corect și aș vrea ca acest lucru să-l înțeleagă cât mai curând și adepții Uniunii Vamale.
P.S.
Atunci când în joc se află interesele economice ale poporului Republicii Moldova, ar trebui să lăsăm jocurile propagandistice pentru studenții de la științe politice. Aș vrea să-i spun analistului Bogdan Țârdea, care se arată foarte preocupat de unire și conspirații mondiale împotriva Rusiei, că fantoma comunismului mai bântuie doar în corturile politicianului Igor Dodon și în mințile mai multor deputați socialiști! Îmi pare rău că miile de clerici din Biserica Ortodoxă Rusă nu reușesc să vă convingă să vă scoateți steluțele roșii de pe frunte și din simbolistica partidului. Nu știu ce sens atribuiți dvs acestui simbol, dar în general steaua roșie a comunismului se asociază cu cei care au susținut revoluția bolșevică din Rusia aruncând țara în război civil. Poate că e timpul să ieșiți din corturi și din tranșee și să încercați să faceți ceva util pentru poporul Republicii Moldova. Nu prin organizarea unor revolte populare cu detașamente de „partizani” împotriva puterii de stat, așa cum au procedat predecesorii dvs. bolșevici în Rusia, ci prin metode civilizate. „Toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri”.
