Citesc nenumărate opinii vizând rezolvarea problemelor sociale ale populației. Precizez din debut că, salutabile în fond, promisiunile nu vor fi realizate atâta timp cât clasa politică nu se va uni și nu va declara tranșant că obiectivul integrării europene poate fi realizat prin două modalități în condițiile unei UE aflată în stare de turbulență.
Aceste modalități sunt arhicunoscute și, cu toate acestea, insist asupra lor:
1.Admiterea cererii Republicii Moldova de a deveni candidată la aderare în Uniunea Europeană ceea ce este o iluzie în condițiile actuale;
2. Votarea Unirii în parlamentele de la București și Chișinău;
Dincolo de aceste aspecte politice, prost gestionate spre marele meu regret, există un barometru economic, aplicabil pentru statele în curs de dezvoltare. El funcționează și justifică preferințele cetățenilor sătui de demagogie. Cetățenii pot fi, deci, scoși la urnele de vot doar în situația în care sunt convinși că pot avea un trai mai bun.
Cu alte cuvinte, omul este convins că trăiește mai bine atunci când:
1. Salariul îi permite să iasă împreună cu alte familii-prietene la restaurant măcar de sărbători;
2. Salariul îi permite să-și cumpere haine noi, confecționate de renumitele case de modă europene;
3. Salariul îi permite să-și procure frigider, mașină de spălat, limuzină sau apartament;
4. Salariul îi permite să efectueze călătorii peste hotare, să se civilizeze, dar nu să culeagă căpșune de dimineața până seara târziu;
Să punem mâna drept pe inimă și să recunoaștem că noi încă nu am realizat măcar un deziderat dintre cele expuse. România, care cunoaște cele mai înalte ritmuri de creștere economică din UE, se apropie vertiginos de materializarea lor, deși acestea se află în stare incipientă.
Urmăriți programele TV ca să vă convingeți că am dreptate. Tot din emisiunile TV puteți afla că sute de ruși –oligarhi din R.Moldova se duc la munte în România să serbeze Crăciunul pe vechi. Pe ei îi aranjează această stare de lucruri. Ei nu vor în UE, fiindcă le este bine în R.Moldova, unde au liber la relații nu tocmai curate cu compatrioții lor din Rusia.
Acum trebuie să recunoaștem că nu am văzut nici la un post de televiziune, inclusiv TVR Moldova, un ciclu de emisiuni analitice în această simplă preocupare a omului muritor de rând – departe de politică, cu gândul la ziua de mâine și la viitorul asigurat al copiilor săi.
Am auzit de la diferiți lideri politici că noi nu avem instituții capabile să facă față rigorilor. Cred că respectivii nu își dau seama că pentru a crea aceste instituții sunt necesare trei generații minimum. Adică, avem nevoie de 60-80 de ani pentru a intra în rândul țărilor civilizate, unde pe prim plan se află meritocrația.
Un cetățean informat corect, este unul puternic care votează cu capul, dar nu cu grija la cei 200 de lei și o sticlă de rachiu pe care o va primi ca răsplată pentru faptul că a acceptat să-și dea votul pentru anonimul unui partid, inclus pe listă de către boss.
Deci, informarea corectă, dialogul de la om la om, înrudirea comunelor în anul Centenarului Unirii, vor scoate R.Moldova din groapă.
O clasă politică responsabilă va fi unionistă sau nu va fi deloc, acesta este aforismul meu pentru 2018.