Nu se poate să-ți lași sora sau fratele să moară de foame! Cu ei împarți ultima bucățică de pâine pe care ți-a dat-o Dumnezeu, acesta e laitmotivul ce-i va uni la 25 martie pe românii din întreaga țară în Piața Marii Adunări Naționale .
Deschis, cu tărie, astăzi președintele Mihai Ghimpu, a declarat în parlament că PL va susține marșul, că va participa la el.
Anterior, într-o declarație, prin care înfiera politica antinațională a lui Dodon, Ghimpu a arătat:
”…Acest pământ românesc este vegheat de oameni care au făcut istoria noastră Mare, înfăptuind și Marea Unire. În spatele acestor Mari înaintași ai neamului românesc stau jertfele individuale, ale miilor de eroi care au luptat pentru limba română, tricolor, istorie românească, pentru unitatea noastră.”
Deci, aspectul Unirii are valențe concrete – România, datorită faptului că este membră a UE, poate oferi oamenilor indiferent de naționalitate, standarde de viață de câteva ori mai ridicate decât cele din Rusia lui Putin care se duce la fund.
Ar părea că aceste argumente ar fi trebuit să-l convingă pe Andrian Candu să accepte demersul liberalilor de a organiza pe 27 martie, ziua Unirii Basarabiei cu România, a unei ședințe festive în parlament și astfel, să fie pus punct unei mari nedreptăți.
De ce s-a speriat Candu? Evident, de o mare manifestare, de identificarea unui candidat comun unionist la primăria Chișinău și de organizarea următorului scrutin general sub sloganul Unirii. El a motivat că în ziua indicată de Mihai Ghimpu nu poate fi convocată ședința parlamentului.
Păcat că se întâmplă asemenea lucruri. Or, se știe că, potrivit articolului 67 al Constituției, punctul doi, ” Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputaţi.”
Oare nu e loc de o sesiune specială cu ocazia unui eveniment ce are loc odată în o sută de ani?
Ghimpu a concretizat în conferința sa de presă că românul Candu nu avea de ce tergiversa acest proces. Calculele lui au fost cu totul altele și eu le intuiesc, dar nu insist asupra lor. E vorba de un joc politic la vârful puterii care vrea să se mențină, cu orice preț, la guvernare.
Ghimpu a fost direct. După ce a semnat Declarația de Unire, PL a insistat ca parlamentul să discute și să semneze în cadrul unei ședințe prelungite, ( continuare a celei de astăzi) documentul nominalizat. Nu s-a dorit. Ghimpu, în stilu-i caracteristic, a adus exemple concrete. Din ele rezultă că PL susține toți primarii, toate primăriile și condamnă acțiunile lui Dodon, dar și pe cele ale guvernării care intimidează oamenii.
Maria Procopciuc, primar liberal, adus probe concrete, arătând că un deputat socialist, pe nume Sava, cu cetățenie română a procedat la un dezmăț de sorginte stalinistă pentru a-i face pe placul lui Dodon.
Deci, spiritele se incită în ajunul zilei de 25 martie, când la Chișinău va avea loc cea mai mare manifestație de la independența R.Moldova.
Pe 25 martie basarabenii, împreună cu frații din întreaga Românie, vor sărbători Centenarul Marii Uniri și își vor reconfirma dorința nestrămutată de revenire la patria-mamă.
Pe 25 martie dodonismul ca și curent de sorginte stalinistă va suporta o lovitură mortală. Lui Dodon și acoliților li se va demonstra că am învățat din experienţă tragică a înaintașilor supuși unui total proces de deznaţionalizare,proces în care românofobia şi antiromânismul au constituit politică oficială de stat.
Din 25 martie, grație sacrificării generației din primul val al luptei pentru eliberare națională, a sacrificării PL vom vorbi deschis despre identitatea noastră, despre istoria, limba şi cultura noastră.
NU se poate ca în atare condiții Chișinăul și viitorul parlament să nu fie unioniști.